„Slow start”sau un inceput constient

Încet-încet încep sa simt energia unui nou început, iar daca te intrebi de ce abia acum si mai ales de ce încet-încet, însemna ca încā nu mā cunosti 🙂 sau nu ai avut de a face pana acum cu ritmurile firești.

1ianuarie, indiferent de an este doar începutul calendaristic al unui nou an, însā dpdv ritmic nu corespunde cu vreun început, decât cel calendaristic.

Suntem in plina iarna, in ianuarie, iar daca este sa ne uitam dpdv astronomic si/sau astrologic începutul este reprezentat de Primāvarā si iti mai dau doua repere, in Human Design, in al cărui proces de de-condiționare am intrat, anul nou a început pe 22 ianuarie (anul acesta), anul nou chinezesc începe pe 17 februarie 2026, deci…e in regula sā-ti iei timp si sā iesi din presiunea de a face ceva, rezoluții/intenții pentru noul an, acțiuni concrete si grăbite.

Natura este cel mai bun profesor in ceea ce privește ritmul si daca ai observat, daca o grābesti, strici (vremea, evoluția plantelor, cursul apelor, etc).

Așadar, revenind la tema acestui articol si a unui început conștient m-am uitat in spate la ceea ce am facut pana acum preponderent si a fost sa invat răbdarea, in mod special prin observare si perseverenta, prin a merge înainte, pe același drum, chiar daca mai încet decât as fi vrut de cele mai multe ori.Iar drumul principal pe care mi l-am ales, la început mai mult inconștient decât conștient, este cel al coerentei dintre Minte-Inima- Corp.

Ce înseamna asta? Ca am invatat observând ca atunci cand sunt in coerenta, Gândesc si Simt dintr-un spațiu de usurinta, de acceptare, nu de lupta, iar aici este inclus si corpul, dar si mintea si inima.

Pot fi mereu asa? Da, se poate, insa este necesar sa lucrezi cu tine insuti, sa te dezbraci de tot ceea ce știai si sa fii deschis/a spre cine esti tu, dincolo de ceea ce stii.

Eu am descoperit atat de multe in acest proces de cunoastere de sine, dar stiu ca mai sunt inca multe aspecte de descoperit, insa privesc cu bucurie spre tot ce vine.

Citatul anului 2026, „Cel mai bun mod de a-ti prezice viitorul este sa-l creezi.(A.Lincoln)”, pentru mine si misiunea mea l-am ales in una din zilele de contemplare interioara, de curand, am simțit ca rezonez maxim cu ce zice, insa tot ceea ce scriu vine cumva din efort creativ, pentru ca ceea ce zice citatul este mai degrabă un sentiment pentru mine, exact ca si Dumnezeu.

Va părea paradoxal, pentru ca sunt o persoana cu logica si rațiune puternice si mult timp am stat (si inca) stau in cap, insa mereu am avut o intuitie finā ceea ce m-a ajutat sa rafinez inclusiv termenul de intuitie.

Avem acces la atat de multa informatie incat am ajuns sa o consumam ca pe fast-food, fara sa avem mecanisme potrivite de integrare al acestor informatii. Mai mult, apare ambiguitatea despre ce este potirvit pentru noi insine, care cale sa o alegem, lucram doar cu mintea, suntem atenti la Emotii sau la corpul fizic? De unde stim sa ne „luam” claritatea de a alege? De unde sa stim cu ce sa incepem?

Si pentru ca suntem in pragul mai multor inceputuri, asa cum am scris deja mai sus 🙂 , considerati-l inceput cel care rezoneaza cel mai mult cu voi insiva, am simtit sa vin sa-mi intaresc cu cuvinte drumul pe care ma aflu si bineinteles sa ma fac si auzita, prin a va informa.

Lucrul principal in ceea ce ma priveste este cu Mintea, asa am declarat si in trecut, asa am inceput si in 2025, chiar daca Mintea mea m-a dus intr-o stare de oboseala cronica si corpul meu fizic a zis cu toata forta „NU!”, concluzia mea este aceeasi, lucrul cu Mintea este cel mai provocator, dar si eliberator mod posibil.

Lucrand cu Mintea afli multe si despre Emotii si apoi, despre corpul tau fizic. Insa nu ignora in favoarea Mintii, corpul fizic, aceasta aduce dezechilibru si intr-o zi corpul se va opune.

Deci, cum iti poti crea viitorul? Distrugand tot ceea ce stiai pentru a afla ce nu stiai despre tine 🙂

Dr.Joe Dispenza spune de atat timp deja: „schimba-ti personalitatea si iti schimbi propria realitate!”, iar pentru mine asta inseamna tot lucrul cu Mintea. Pornind de la ceea ce inseamna personalitate, adica totalitatea trasaturilor, modelelor de gandire, emotii si comportamente care definesc o persoana, ai putea zice ca nu se poate, insa iti spun sigur ca se poate, in orice moment alegi sa faci asta.

Nu iti spun ca va fi usor, sau ca te vei transforma miraculos, insa vei putea deveni martorul propriei transformari, pana in punctul in care nu vei mai recunoaste vechea personalitate.

Eu sunt aici si iti pot fi alaturi pe o bucata din drumul tau, te pot insoti prin a deschide spatiul si a-l sustine atat cat simti ca iti foloseste, cum? Prin lucrul cu emotiile tale si cu mintea ta, ca parte dintr-un proces complex, stii A.Damasio spunea ca „nu suntem masini de gandire, ci masini de simtire care gandesc”, iar acest lucru ne poate incurca mult din punctul meu de vedere 🙂 si de aceea lucrul cu Emotiile poate fi un start bun in cunoasterea de sine.

Poti afla mai multe despre mine citind aici sau daca preferi ma gasesti si pe Facebook, insa acolo scriu mai mult in grupul meu privat aici

Acest spatiu este cel mai nou pentru mine, insa imi doresc sa devina spatiul unde sunt prezenta cel mai mult, iar ce am aici sa duc pe retelele de socializare, pentru ca acolo mi se pare un mare neant si un mare rapitor de energie, chiar daca gasesti muuulte chestii faine acolo.

Pe pagina de start a site-ului meu gasesti un citat celebru, apartinandu-i lui Octavian Paler, este un semnificativ pentru mine de aceea l-am si pus astfel, insa in 2025 am citit doua din cartile Dr.Eva Eger si mi-au cutremurat realitatea proprie si vreau sa inchei cu ceva ce spune in cartea „Darul – 12 lectii care iti vor salva viata”si te rog sa ramai apoi in minte cu intrebarea mea: tu, cand vrei sa iesi din inchisoarea mintii tale?

„Suferinta este universala.Dar victimizarea este optionala.Nu e cale sa scapam fara sa fim raniti sau oprimati de oameni sau imprejurari. Singura garantie este ca, indiferent de cat de amabili sau buni suntem sau de cat de mult muncim, tot o sa suferim pana la urma. Vom fi afectati de factorii de mediu sau genetici pe care nu-i putem controla decat foarte putin sau deloc.Dar fiecare dintre noi trebuie sa aleaga daca ramane sau nu victima.Nu putem alege ce ni se intampla, dar putem alege cum sa reactionam la experientele traite.[…]”

A NU alege este in fapt tot o alegere…te las cu acest gand in final, cu recunostinta 💜

 

 

 

 

 

Minte-Emotii-Corp

In ultimul timp am explorat mult legătura dintre Minte-Emotii-Corp, asta fac de câțiva ani, însă dacă pana acum mergeam mult despre cum să-ți Cunoști și antrenezi mintea, ultimele luni au fost despre descoperirea efectelor minții prin gânduri și emoții asupra corpului fizic, chiar in contextul antrenarii acesteia.

Mereu am fost reținută la tratamentele alopate, îmi amintesc de mine copil în aceasta faza, cu multi ani în urma, totuși autoritatea principala o reprezentau medicii, restul era doar ajutător.

Dar, cel mai puternic impact il simți când tu ești subiectul principal al medicilor, sau mai bine zis ești cobaiul medicilor.E greu și când cei apropiați ție trec prin experiențe medicale, mai scurte sau permanente, dar când tu ești în poziția de a Nu putea face nimic, e groasa :-).

Așa s-a întâmplat în urma cu aproape 15 ani, viața m-a dus într-un punct în care, am înțeles ca medicii nu te pot face bine, te pot susține pana la un punct, nu știu nici ei foarte bine ce se întâmplă în interiorul tău, decât la nivel teoretic și mai sunt și antrenați pentru cele mai pesimiste scenarii așa încât fiecare devine responsabil să-și înțeleagă propriul corp și cum funcționează .

Și pana atunci am avut multe experiențe din care aș fi putut întelege asta, însă pentru mine acesta a fost punctul acela, de maxim.

Am sa va spun pe scurt povestea a ceea ce a însemnat acest moment de cotitura, dar pentru asta voi și cadra un pic viața mea de atunci.Si, subliniez, aparent nu a fost nimic permanent, grav sau dramatic, însă o persoana, adică eu, pentru câteva luni nu am funcționat optim, iar pentru mine a fost semnificativ.

Era în anul 2010, aveam 31 de ani, lucram într-o banca în acel moment, făceam ceea ce îmi plăcea, putine au fost zilele în care mă duceam cu greu la munca, lucram în acest loc de munca deja de 6 ani, însă pe langa aveam o mulțime de alte responsabilități.

Sunt prima născută din 5 copii ai mamei mele, din doua căsătorii, lucru care mi-a marcat viața în mod semnificativ.

Am devenit devreme un copil-adult, care a decis de mică ca trebuie să-și salveze mama, ca eu sunt singura pe lume și ca viața este o lupta și prin urmare trebuie sa lupt din greu, singura, cu totul.

Nu am simțit acest greu decât târziu, mintea îmi spunea mereu ca pot, ca trebuie sa pot, ca și atunci când nu mai pot, tot mai pot un pic….pana când corpul meu nu a mai putut duce și am început cu tot felul de clacāri.

Totul începuse de prin 2009, cu diverse forme de provocări de sănătate care mă scoteau din funcțiune la propriu, trebuind sa stau în pat, însă finalul anului 2010 și începutul lui 2011 au fost momente epice.

În toamna anului 2010 am renovat apartamentul în care locuiam, m-am implicat desigur cu toată forța, însemnând chiar sa car sacii de adezivi, parchet și alte greutăți, deloc putine pentru o tânără femeie care aveam atunci în jur de 48-50 kg la o înălțime de 1,65m 😇

Totul se întâmpla în timp ce restul vieții mergea în același ritm, cu aceleași responsabilități: serviciu deloc relaxant, chiar dacă îmi plăcea, responsabilitatea deplina a unei surori la acel moment.

Zilele mele incepeau devreme, pe la 6-7 dimineața și adesea ajungeam sa mă odihnesc după miezul nopții.

În acest ritm au decurs câteva luni, aproximativ din septembrie pana la sărbătorile de iarna, pana atunci reușisem sa termin cu renovarea și mă gândeam ca voi avea o bine-meritată perioada de odihna.

Mda…în Ajunul Crăciunului am mers la casa părinților mei de la țară, împreună cu surorile, fratele și cumnatul meu. Mama noastră era plecata în Italia sa lucreze, așa încât ne doream sa fim alături de tatal nostru(tata vitreg pentru mine și una din surori).

Începeam sa simt ca, corpul meu mai are un pic și clachează, însă mă gândeam ca sunt tânără și nu are cum sa se întâmple așa ceva, ca urmează sa mănânc și sa mă odihnesc, deci o să-mi revin.Simteam des asta în perioada aceea, însă mereu îmi spuneam același lucru: „lasă ca mâncăm, dormim un pic și totul va fi bine.”

Ajunși la țară, tatal meu a pregătit o bautura ce se consumā la sat, înainte de masa, mai ales în timpul sărbătorilor: țuica fiarta cu zahăr și busuioc, se consuma un mic păhărel cât timp este calda băutura, apoi urmează mâncarea.

După băutură, care a fost mai degrabă o gura de băutură calda, plăcută, dulce-aromata, însă prea tare pentru mine, am simțit ca sunt tot mai slăbită, și am simțit sa merg pana la baie.

La țară, cel Putin la noi, în casele vechi nu este toaleta, în acest caz toaleta se afla intr-o anexa care nu era direct legată la casa.

M-am dus la toaleta, iar când am ieșit, langa baie era bucătăria, am simțit ca nu mai pot ajunge pana sus în casa, am simțit ca voi cădea, așa ca m-am Așezat pe patul din Bucătărie.Nu aveam putere nici sa strig sau sa anunț cumva pe cineva…am simțit ca îmi revin, dacă stau un pic.

Nu știu nici în ziua de astăzi cât a durat pana m-au găsit, cât timp am stat acolo pana cineva s-a gândit ca nu mai apar, îmi amintesc doar ca la un moment dat una din surorile mele mă pălmuia în disperare țipând la mine sa mă trezesc…mă Tinea pe brațe, și se chinuia sa mă scuture și sa mă trezească…

Striga la mine sa răspund, știu ca am deschis ochii si aveam impresia ca eu vorbesc, pentru ca simteam ca tip din răsputeri sa nu mă mai pălmuiască ca o văd și o aud.

Apoi, îmi amintesc cum toată lumea s-a agitat, m-au urcat în mașina cumnatului meu și am pornit cu toții, înghesuiți.

Am ajuns la secția de urgente în Orășelul din apropiere, acolo m-au preluat și m-au pus pe o masa/pat, îmi amintesc doctorița care îmi punea întrebări, toți se agitau…am început sa plâng, simteam frica și disperare ca nu îmi puteam controla corpul, și nu mă auzea nimeni, parca eram undeva deasupra corpului meu și totul mi se părea ireal.

Când m-a văzut ca plâng, doctorița, cu o „sensibilitate”de călău, m-a amenințat ca mă duce „sus la nebuni”…interesant ca am reținut asta, nu?

M-am oprit din plans…m-am conformat :((.Mi-a pus o perfuzie, a durat mai bine de 2 ore pana am reușit sa scot primul cuvânt. Ne-am întors acasă.

Zilele următoare, după ce au trecut sărbătorile de iarna mi-am contactat doctorița de familie să-i povestesc incidentul…am cerut sa investighez, pentru ca nu înțelegeam cum mi s-a intamplat așa ceva, și voiam sa înțeleg ce anume mi s-a întâmplat, mă gândeam eu atunci ca medicii îmi pot spune.

După câteva analize de sânge și un EEG, singura explicație a fost ridicatul din umeri….aaaa, și un diagnostic vaaag: sincopa pe centrul vorbirii.Nici macar o recomandare…

Începeam sa înțeleg ca mersul la doctor e cumva fără nici un răspuns.Am avut multe și alte experiențe cu medicina alopata, prin prisma mamei mele și a surorii celei mici care a fost diagnosticata încă de bebeluș cu epilepsie (între timp a adunat și alte diagnostice) însă nu avusesem prea multe experiențe personale (din fericire).

În următoarele două-trei luni după acest incident am trecut printr-o amigdalita purulentă, o laringo-bronsita, o sinuzita și o inflamate a articulațiilor, una după alta, toate tratate cu antibiotice, deci cu 4 serii de antibiotice, consecutive, plus alte analgezice și probiotice și mai știu eu ce.

După toate acestea, eu zaceam în pat, tuseam pana la vomitat și nu eram în stare sa stau în picioare….acela a fost momentul în care totul îmi părea o mare minciuna: cum se poate ca după atâtea medicamente eu sa fiu mai rău decât eram la început?

De ce nu știe nimeni să-mi explice ce se întâmplă cu mine?

Cum se poate ca un medic să-mi prescrie medicamente care mă fac sa mă simt atât de rău încât simt efectiv ca mor pe picioare?

Aveam prea multe întrebări fără răspuns, prea multi umeri ridicați și deja 3 luni în care nu avusesem nici măcar o săptămână în care sa mă simt bine…..Și, nu înțelegeam ce s-a întâmplat ca brusc adun toate bolile una după alta.

În acel moment am decis ca nu voi mai lua medicamente fără sa înțeleg pentru ce le iau.

Am apelat la un medic care pe langa medic, mai avea și formare în medicina chinezeasca și naturopatie. 

Am așteptat aproape doua luni pana am ajuns la dansul.

Între timp am mai folosit doar ceaiuri și tincturi, de care nu eram straina, însă nu le atribuisem roluri principale în afecțiuni acute.

Pana la programarea propriu-zisă începusem deja sa mă simt mai bine.A fost prima data în viața mea când am stat așa mult în cabinetul unui medic răspunzând la întrebări.

Se uita la mine, mă întreba, isi nota și apoi punea alte și alte întrebări.

Mi-a dat o lista de remedii naturopate și o trimitere către ceva analize, nu multe și urma sa ne revedem după 6 săptămâni.

Am urmat tratamentul indicat pentru un timp, câteva luni,  am mers la controale de vreo 2-3 ori, pana mi-am pierdut răbdarea, era extrem de căutat, trebuia sa aștept mult la controale, nu se respecta o ordine și nu mai simteam ca vreau sa continui așa.

Asa ca m-am oprit.Insa acesta a fost de fapt Începutul trezirii mele în cunoașterea de sine, cel putin dpdv al corpului meu.

Tatal meu vitreg se ocupa, spun se ocupa pentru ca nu mai este printre cei vii, și cu culesul plantelor medicinale.Prepara tincturi și diverse unguente, însă la început am rezonat mai mult cu ceaiurile din plante culese și uscate cu grija, și ocazional cu câte o cataplasma de tătăneasa.

Deci, nu eram straina de naturopatie, dar cum am spus deja, simteam aceasta varianta mai mult ca o varianta ajutatoare medicinei alopate.Din acel moment al vieții mele am inversat total rolul naturopatiei și au urmat ani de studiu și înțelegere a modului în care funcționează corpul meu.

Așa cum am spus la început, sunt aproape 15 ani de la acel moment, între timp am devenit mama a doua suflete minunate, am născut natural de doua ori, după Varsta de 35 de ani :-), am alăptat 6 ani Jumatate…nu fără efort, nu fără probleme de sănătate, însă ce va pot spune este ca una din nașterile mele, a doua, a fost complet nemedicalizata, copiii mei au în prezent catre11 ani și 8 ani, nu cunosc tratamentele din medicina alopata, cu o miiiica excepție, folosirea unor doze mici de ibuprofen pentru dureri de Dinți și astea fiind după Varsta de 10 ani a fiului meu. Am trecut cu ei prin diferite afectiuni comune, cateodata frecvente, alteroi rar, insa fara medicamentatie alopata.

Nu, nu vreau sa spun ca medicina alopata nu-și are sensul, pentru ca ar fi greșit, isi are locul ei, avem nevoie de medici, însă din păcate modul de educare a medicilor nu are în vedere tratarea holistica a omului, adică luarea omului ca un întreg Corp-Minte-Emotii.

Dacă te-am făcut curioasa/curios Ramai aproape și urmărește ce urmează să-ți mai povestesc aici despre: noua medicina germanică, somatizare, remedii florale Bach, uleiuri esențiale și alte suplimente descoperite de-a lungul timpului.

Vei avea posibilitatea sa citești despre unele dintre solutiile descoperite de-a lungul timpului și chiar sa Achiziționezi de la mine sau sa găsești sursa acestora.Urmareste canalul meu de whatsapp sa vezi ce postez in categoria de produse  aici

Spor în toate! și retine asta: suntem aici pe Pământ și chiar dacă nu știm încă de ce, un lucru este sigur suntem în corp de Om și trăim cu minte și emoții de Om, hai sa ne onoram aceasta existenta <3 

P.s.Nu dețin soluții miraculoase, cu efecte rapide și imediate, nici suplimente de acest fel, însă tot ce scriu sau voi scrie, tot ce recomand este integrat în experiența mea personală și a familiei mele.

Rescue Remedy sau Remediu Salvator

Voi începe acest articol menționând ca acest remediu este o combinație de 5 remedii florale Bach, utilizatā pentru situatii de urgenta si este SINGURA combinatie lasata de Dr.Edward Bach ca atare.

Aceasta combinatie contine 5 remedii florale diferite:Rock Rose, Cherry Plum, Impatiens, Clematis, Star of Bethleem si te rog sa înțelegi ca aceasta combinație NU te salvează de ceva sau cineva, ci te sprijină emoțional si fizic in situatii in care apare un stres sau trauma fizic/a si/sau emoțional/a.

Când este folosit ca atare Rescue Remedy poate fi utilizat in mai multe moduri: direct in gura (sub limba sau pur si simplu), intr-un pahar cu apa sau aplicat pe zonele de puls.

Rescue Remedy in prezent se găsește sub diferite forme, in România cel mai frecvent il vei gasi astfel: 

  • Sticluța cu pipeta (de 10 sau 20 ml), iar recomandarea este de 4 picături la fiecare administrare/ pahar cu apa, pana starea generală se echilibrează;
  • Sticluța cu pulverizator de 20 ml, mult mai ușor de administrat si când ești in deplasare si ai nevoie de Rescue Remedy. In cazul in care optezi pentru pulverizator, acesta se pulverizează direct in gura sau chiar pe zonele de puls.
  • Dropsuri cu arome de coacăze sau portocale, ideale pentru copii sau pentru persoanele care nu suporta alcoolul.

Rescue Remedy este de asemenea parte din alte doua produse pe care le gasesti comercializate si la noi: Rescue Night si Rescue Cream.

Rescue Night conține Rescue Remedy + White Chestnut, o sinergie care ne ajuta, așa cum ii spune numele, in provocările legate de somn, însă nu este limitativ, poate fi folosit de asemenea si in cazurile acelea in care suntem copleșiti de stres la care se Adaugă un carusel obsesiv de gânduri.

Rescue Cream este o crema ce are in compoziție Rescue Remedy + Crab Apple, foarte utila in provocările afecțiunilor de piele.

!Atentie! Rescue Remedy nu înlocuiește tratamentul sau consultația medicală de urgenta.

Rescue Remedy poate fi totuși administrat ca tratament de sine stătător, in cazurile de urgenta care nu necesita un consult de specialitate imediata sau in combinație cu orice alt tratament (alopat, homeopat, naturopat, etc)

Rescue Remedy poate fi administrat cum deja am menționat in situatii de urgenta dar mai poate fi folosit si:

  • preventiv, înainte cu câteva zile/saptamani de un eveniment care provoacă stres, ca atare sau in combinatii cu alte remedii florale; 
  • pe termen mai lung in sticluta de tratament preparata de un practician in lucrul cu remediile florale sau de consumator daca acesta are cunostintele necesare (a parcurs minim nivelul 1 in studiul remediilor florale Bach); 
  • mai poate fi administrat si extern ca atare sau pe comprese înmuiate in apa in care a fost pus Rescue Remedy tamponate pe zonele de puls sau chiar si in difuzorul de uleiuri esentiale.

Exemple de situatii in care Rescue Remedy se administrează imediat, in faza de acut:

  • înaintea oricărui eveniment care ne genereaza o stare de stres ( zbor cu avionul, vizita la dentist, un examen, un interviu, o confruntare dificila, etc);
  • Înaintea si după o intervenție chirurgicală;
  • În timpul travaliului si imediat după naștere;
  • In cazul veștilor care ne iau prin surprindere ( decese, concedieri, separări, despărțiri)
  • In cazul expunerilor la condiții externe extreme ( Insolații, hipotermiei,  disconfort termic ridicat)
  • In cazul sperieturilor de natura reala ( accidente de orice natura) sau virtuală ( jocuri video, filme, desene cu impact negativ, violent)

Lista poate continua, însă sunt sigura ca deja poți sa-ți faci o idee cum Rescue Remedy nu ar trebui sa lipsească din trusa de urgenta a fiecarei case.

Iată si câteva situatii de criza prelungita, cazuri in care Rescue Remedy este parte dintr-o Sticluța de tratament:

  • situatii in care persista gânduri intense  de vinovăție;
  • situatii in care ne este greu sa luam o hotărâre, ne răzgândim constant si devine stresant sa decidem;
  • situatii de disperare;
  • situatii de munca stresante, cu efort continuu si copleșitor, brun-out.

In aceste cazuri poti sa apelezi la un practician autorizat care te va sprijini in cadrul Terapiei Florale Bach sa construiți cea mai potrivită Sticluța de tratament.

Sa fie cu folos!

Ce înseamnă terapie florală Bach? Vezi aici

Lista cu practicienii autorizați o găsești aici, este selectata tara Romania, insa poti gasi toti practicienii inregistrati la The Bach Center.

Pe mine ma poți contacta aici

Ce este Terapia Florală Bach?

“Sănătatea este moștenirea noastră, dreptul nostru.Este uniunea completa si deplina între suflet, minte si corp, iar acesta nu este un ideal îndepărtat, greu de atins, ci unul atât de ușor si natural, încât mulți dintre noi l-am trecut cu vederea. (Dr. Edward Bach)”

Îmi place atât de mult acest citat preluat din una din cărțile Dr.Edward Bach încât mi l-as face tatuaj, așa încât sa fie vizibil si oricine interacționează cu mine sa-l poată citi, chiar daca nu ar produce o schimbare imediata, ar fi o sămânță plantata către evoluția personală.

Ce este Terapia Florală Bach? De aici am pornit in articolul meu 🙂

Este terapia oferită de un practician autorizat de Centrul Bach (BFRP- Bach Centre Registered Practicioner)  si in cadrul căreia pe baza dialogului practicianul cu clientul, practicianul compune la final o Sticluța de tratament in care se vor găsi pana la 7 remedii florale Bach necesare echilibrării stărilor si emotiilor exprimate in terapie.

Ce mai trebuie sa știi este ca acest tip de terapie face parte din categoria medicinei complementare.

Ce este unic si ce poți sa obții cu o astfel de terapie?

  1. Este o terapie subtila, care acționează la un nivel profund al ființei tale;
  2. Este o terapie care acționează pe principiul foițelor de ceapa, pornim de la exterior spre interior.Incepem de la ce te deranjează in prezent, iar daca alegi aceasta terapie pe termen lung, ai sa observi cum cu fiecare Sticluța de tratament in parte, ne adâncim de la prezent in trecutul tău;
  3. Este o terapie individualizata: îți scriam la articolul despre Rescue Remedy ca acesta poate fi integrat intr-o Sticluța de tratament in cazuri de crize prelungite si mai precizam la începutul articolului, pe care il poți citi AICI, ca Rescue Remedy este singurul amestec lăsat de Dr.Edward Bach, orice alta combinație se obtine in cadrul unei ședințe de terapie florală Bach. Acest aspect o face sa fie o terapie individualizata, prima oară vorbim, eu întreb, te ghidez in ceea ce poate însemna starea ta si apoi compun o Sticluța.

“Vindeca individul, nu boala” spunea Dr.E.Bach.

Terapia Florală se potrivește oricui, indiferent de vârsta, sex, stare de sănătate.

In cadrul terapiei florale Bach povestim, incepem de la ceva concret ce te destabilizează, sau poate chiar o boala cronica, însă vom purta discuția către ceea ce simți fata de ceea ce te deranjează si vom aduce acel ceva la suprafața.

Voi pune întrebări, de clarificare, voi sumariza, voi repeta daca e cazul…însă voi face eforturi sa nu presupun nimic, sa nu interpretez prin lentilele mele si atunci Voi Întreba 🙂

Mai trebuie sa știi ca terapia florală Bach poate fi de doua feluri: pentru ceva concret, de exemplu urmează sa dai examenul pentru permisul de conducere si ești foarte stresat/a de acest eveniment de viața si ai nevoie de suport SAU doresti sa integrezi acest tip de terapie in viața ta, ca un instrument de autocunoastere si vindecare.

Sedința inițială este mai lunga, atunci când ne cunoaștem, apoi, daca vii pe termen mediu sau lung ai sa vezi ca ședințele sunt mai țintite.

Cu gândul ca ți-am stârnit curiozitatea si dorința de a folosi acest instrument minunat, te aștept sa ma contactezi daca mai alte întrebări la care nu ai găsit răspuns încă, ma găsești AICI

p.s.Da, daca te întrebai daca poți sa folosești singur remediile florale, răspunsul este Da, sigur.

Citești si te informezi despre remedii, sunt surse extrem de multe, iar apoi le folosești 🙂 …dar, doar pentru tine si familie maxim.

Dar, oare cat poți fi de obiectiv in ceea ce te privește?

Cam de câte ori te-ai apucat de sala, de regim alimentar, de a face o schimbare in viața ta? Si de câte ori ți-a ieșit?

p.p.s.Deocamdata sedintele de terapie florala puse la dispozitie de mine se desfasoara online, in timp real bineinteles, insa online (zoom, whatsapp).

Cu apreciere si recunostinta.

Despre mine, cine sunt eu, aici in spatele a ceea ce citesti

Am să-ți povestesc un pic despre mine, punand accentul pe remediile florale Bach, pentru ca acesta a fost marele moment de „AHA!” și ieșirea dintr-o paradigmă pe care cu toții o trăim într-un fel sau altul, în diferite momente ale vieții.Si, totodata sa-ti creionez un mic tablou despre aspecte importante din viata mea, asa in mare, mai mult o schita 😊

Așadar, voi începe cu eticheta socială și îți voi spune ca sunt o femeie în vârstă de aproape 45 de ani, acum, cand pregatesc aceasta scurta descriere a mea, sunt sotie, mama a doua suflete minunate în varsta de 10 ani și respectiv 6 ani jumate, sunt fiica, sora, verișoara, nora, cumnata….si sunt toate rolurile cu care am fost binecuvantata în aceasta viata.

M-am nascut intr-o familie disfunctionala, cu un tata alcoolic și cu patima jocurilor de noroc, dar și violent în momentul în care era sub influența alcoolului, ceea ce a dus la traume încă din primele luni de viata și chiar daca mama mea a divorțat pe cand aveam 3 anisori, unele aspecte de atunci încă mā afectează.

În jurul varstei de 10 ani ai mei, mama mea s-a recasatorit, urmand un șir de alți ani în care nu pot sa vorbesc despre armonie, însă acum pot privi cu compasiune și recunoștință tot ce a fost.

Sunt Om și cateodata ma mai întreb oare cum de viața pe Pamant este atat de complicata? 🙂

Avand in vedere circumstanțele, foarte devreme în viața am luat niște decizii care mi-au format convingeri puternice: ca sunt singura pe lume și că viața este o lupta, ca trebuie sa lupt pentru orice vreau in Viata…

Relația cu partea masculina din copilăria mea m-a dus la alte convingeri puternice, ca pot sa mă descurc si singura, ca nu am nevoie de un bărbat langa mine….hmmm…ca eu sunt chiar mai puternica fara un bărbat langa mine, deci, îți dai seama ce fel de relații puteam sa atrag, toate nepotrivite, toate care sa-mi intareasca convingerea ca mai bine singura.

Totuși, îmi doream o relație, constiinta colectiva și judecata sociala venea cu o oarecare presiune și îmi doream o relație funcțională, îmi doream sprijin de la un partener…nu am reușit sa am o relatie stabila pana nu am înțeles ca eu de fapt uram bărbații și ca un bărbat nu-și găsește locul langa o femeie puternică și independentă (aici e o alta poveste, pentru alta data).

La intalnirea cu partenerul meu, soțul meu din prezent, eram deja pe un drum în care, sa zicem, începusem o dezvoltare personala si spirituala, însă uitandu-ma in spate acum, eram un pic arogantă si consideram ca sunt mai evoluata decat eram de fapt 😬, asta se intampla în urma cu 12 ani…

Relatia noastra a decurs cumva previzibil, pentru ca eram doua suflete care căutam același lucru: conectare și apreciere.

Nu a curs lin și armonios 😀 cum se intampla in filme, mai ales după ce s-au născut pe rand copiii noștri.

Încă după nașterea primului copil, fiul nostru, am înțeles de fapt cat de putine știu despre tot ce însemna sa traiesti în corp de Om în aceasta Viata.

Mereu căutările mele au fost despre a găsi un sens, o legatura dintre ceea ce gandesc, simt, fac, cumva sa înțeleg de ce în anumite momente exista o deconectare atat de puternica între emoții, minte si corp.

Acum știu ca asta căutam, atunci doar căutam răspunsuri, sens, cunoaștere.

După nașterea fiicei noastre însă, simțeam ca sunt la capătul puterilor, practic atunci am început cu adevărat ceea ce se numește procesul de cunoaștere de sine sau autocunoastere.

O sa trec un pic prin ceea ce mi se intampla atunci și cum mă simțeam: eram practic în burn out, după două nașteri, 6 ani și jumătate de alaptare la cerere, primul copil, apoi al doilea, cu o pauza de 3 luni între ei.

Trecusem printr-o depresie cruntă după prima naștere, însă depresia nu era ceva străin de mine, mare parte din viața mea mă incercasera stări de depresie mai ușoare sau profundă.

Dormeam foarte puțin, iar când dormeam somnul meu era unul superficial (o sa povestesc într-un articol separat cand am început sa dorm superficial și de unde insomnia mea) și pe langa faptul că era superficial era întrerupt mereu de solicitarea de alaptare 😵‍💫

Eram într-o stare permanentă de anxietate puternica, de oboseala, frustrare, frică, ingrijorare, nervozitate, deconectare de mine și implicit de copiii mei, deși făceam eforturi mari sa fiu acolo pentru ei cu tot ce citeam ca este bine.

Evident, relația de cuplu era praf…pentru cine nu știe, DA, un copil, doi, trei, etc este/sunt un dar al vieții, o binecuvântare, însă abia o data cu copilul/copiii începe cu adevărat „munca”în relația de cuplu.

Exista studii despre faptul ca foarte multe cupluri se despart în primi ani de viață ai copiilor pentru ca atunci sunt apasate dintr-o data și cele mai multe butoane instalate în copilăria fiecăruia.

Toate cele de mai sus se intamplau in 2020…mda, anul epic și pe langa toate acestea ne pregăteam de faliment, deci instabilitate financiara… cine nu are în convingeri sau judecați ca „discuțiile” legate de bani sunt grele?” si ca banii sunt motivul de separare cel mai frecvent? 🖐️

Nu știu de unde și cum, am găsit puterea să Nu mă opresc din a-mi căuta drumul, înainte de copiii am avut o cariera profesională buna, lucram într-o banca, unde eram bine văzută 😊, însă după nașterea copiilor nu mă mai regaseam în acest drum profesional.

In fix acel moment simțeam ca am nevoie cu disperare sa înțeleg ce se intampla cu mine, de ce simt atat de multă deznădejde, oboseala și resemnare cand de fapt m-aflam in cel mai frumos moment al vieții?

Nu-ți voi povesti acum, cum am ajuns la remediile florale Bach și la terapia florala Bach, pentru ca este în sine o alta poveste (de împuternicire) și vreau să-i acord atentia cuvenita 😇 însă îți voi spune ca, desi am intrat în contact prima data cu remediile florale Bach in anul 2007 și acestea cumva m-au urmărit în toți acești ani, abia în 2020 am deschis ochii și am înțeles…

Așadar, în septembrie 2020 am avut parte de prima mea terapie florala Bach, în urma careia mi-a fost preparată o sticluta cu remedii, însă (asta e partea cea mai tare) am amanat sa o folosesc, îmi tot spuneam ca e prea mult (luăm și alte suplimente atunci) că dacă o să-mi activeze cine știe ce…și altele de genul 😱

Într-un final, cândva la finalul lunii octombrie sau noiembrie 2020, nu mai retin exact, am început sa o folosesc…

…după 1 saptamana de la administrare m-a lovit conștientizarea „vad posibilități” „sunt mai limpede” „nu mă mai simt atat de frustrata” „nu mai simt atat de multa frica”

Ei bine, am continuat cu tratamentul, luam zilnic conform recomandării, mai mult după primele 2 sticlute m-am înscris la cursul de nivel 1 cu remedii florale Bach, iar după acesta îmi preparam singura sticlutele.

Nu erau fiecare cu același efect, am avut perioade de stagnare, nu simțeam nici o modificare, însă nu am încetat pentru aproape 10-11 luni sa iau fara pauze.

A urmat o perioada în care am continuat cu studiul, a urmat nivelul 2, intre timp imi administram continuu, diferite combinatii sau testam remedii individuale.

În 2022 am decis ca este momentul sa transform acesta într-o activitate profesională și să pot sprijini și alte persoane cu ajutorul remediilor florale Bach, astfel în martie 2023 am reușit și am fost certificată de Centrul Bach ca practician autorizat, însă studiul meu continua 🙂

În acest proces al cunoașterii de sine, singurul aspect pe care l-am învățat bine, este ca învățarea nu se termina, ca cu fiecare nivel pe care ai reușit sa-l intelegi, integrezi, asimilezi, se arată altul și ajungi în profunzimile ființei tale în aceasta frumoasa viața de Om, în corp de Om cu minte, emoții și suflet.

Remediile florale Bach, alături bineînțeles cu toate celelalte cunoștințe acumulate in ultimii aproape 16 ani de cand am pornit pe aceasta cale (aici menționez din nou faptul ca este o alta poveste, pentru alta data), chiar dacă la început a fost mai mult curiozitate, mi-au fost de real ajutor și îmi sunt constant, pentru micile stări de fiecare zi sau pentru momentele mai intense.

Și, nu e vorba de dependentă de ele, ele nu creeaza dependenta, însă suportul lor este minunat în ameliorarea stărilor intense, în integrarea și procesarea diferitelor momente din viața.

O să-ți mai spun ceva, am lăsat la final asta, legat de relația dintre mine și soțul meu, remediile florale ne-au ajutat să comunicăm mai ușor unul cu altul, sa ne descoperim unicitatea fiecăruia, să pastram curiozitatea deschisa și comunicăm mult mai bine.

Sper ca ti-a placut și contribuit povestea mea și o sa inchei prezentandu-ma așa cum mă simt ACUM, un om intre oameni, un OM fericit că este pe calea sa, te salut cu bucurie, apreciere si recunostinta 💜

 

p.s.Iti pun link catre aceste doua scurte podcast-uri in care vorbesc despre mine in calitate de invitat, in al doilea gasesti si despre drumul meu catre remediile florale Bach:

https://youtu.be/Psdq8RVonEs?si=qX1p19sWkUtxfkCm partea intai

https://youtu.be/Zq5Pcee8MiI?si=GSJXRrY_pkSILnmH partea a doua

Introducere Terapia Florala Bach

 

Terapia Florala Bach

  • face parte din categoria medicinei complementare;
  • este terapia starilor si a emotiilor, exprimate specific in cadrul sedintei de terapie;
  • principiul fundamental pe care se bazeaza terapia Dr.Bach este sintetizat in ‘Vindeca bolnavul, nu boala!’ceea ce face ca aceasta terapie sa priveasca Omul in intregime fara a separa corpul de minte si suflet;
  • avand in vedere principiul enuntat mai sus, singura combinatie lasata de Dr.Edward Bach este Rescue Remedy, orice alte combinatii se prepara individual, pentru fiecare persoana in parte;
  • actioneaza pe principiul foitelor de ceapa, de la exterior spre interior, strat cu strat.Pornim din exterior (prezent) spre interior;